ROMÂNIA -PREMIERE MONDIALE (I)

24.50 lei51.80 lei

Despre Emisiune

prem_mond1_M  De-a lungul timpului, spaţiul carpato-danubiano-pontic a dat omenirii mari personalitãţi, prezenţe de prim rang în domeniul creativitãţii, inventicii, ştiinţei şi culturii universale.
Este de ajuns sã enumerãm doar câţiva: Dimitrie Cantemir, Hermann Oberth, Spiru Haret, Petrache Poenaru, Anghel Saligny, Emil Racoviţã, Grigore Antipa, Traian Vuia, Henri Coandã, Ioan Cantacuzino, Nicolae Paulescu, Ștefan Odobleja, Gogu Constantinescu, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, George Emil Palade, dar şi iluştri anonimi care au contribuit la progresul omenirii.
Începând din acest an, pentru a promova adevãrate valori naţionale de nivel mondial, Romfilatelia inaugureazã ciclul de emisiuni de mãrci poştale „România – Premiere mondiale“.
Prima serie ilustreazã invenţiile: Moara de apã cu fãcaie, Vagonetul din mina de la Brad, Stiloul şi Automobilul aerodinamic.
Moara de apã cu fãcaie este apreciatã ca fiind „regina instalaţiilor hidrotehnice artizanale“de pe teritoriul românesc şi a cãrei exploatare este menţionatã încã din perioada secolelor XIII-XIV. Pe un ax vertical sunt fixate paletele sub formã de cãuş, care imprimã sistemului un plus de forţã datoritã apariţiei unui jet reactiv. A fost folositã în zonele unde cãderile de apã aveau debite mici. Plecând de la principiul constructiv al „morilor cu fãcaie“, inginerul american Lester Allen Pelton a inventat turbina care îi poartã numele.
Exemplare originale ale morii de apã cu fãcaie se gãsesc în Muzeul Capodoperelor Știinţei şi Tehnicii de la Viena şi Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida“ din Bucureşti.
Vagonetul de lemn de la mina de aur de la Brad – Barza (sec. XVI-lea) este considerat ca fiind primul vehicul pe şine cu schimbãtor de cale (macaz) din istoria tehnicii.
Un original al acestui vagonet se aflã expus la Muzeul Transporturilor din Berlin, iar machete ale acestuia se pot vedea la Muzeul Cãilor Ferate şi în Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida“ din Bucureşti.
Stiloul este invenţia lui Petrache Poenaru, care, în 1827, a obţinut la Paris, Brevetul nr. 3208 pentru „condeiul portãreţ fãrã sfârşit, alimentându-se el însuşi cu cernealã“. Tocul cu rezervor inventat de Poenaru asigurã acurateţea şi continuitatea scrisului.
Apariţia stiloului a deschis calea dezvoltãrii rapide a domeniului instrumentelor de scris, folosite astãzi pe tot mapamondul.
Petrache Poenaru s-a remarcat de asemenea ca o personalitate de seamã în istoria ţãrii. Dupã cum afirma Nicolae Iorga, Poenaru fusese la 1821 redactorul scrisorilor lui Tudor Vladimirescu, în acele luni de zile cât acesta fusese „Domnul Țãranilor“.
În afara invenţiei amintite, Poenaru a publicat primul curs de geometrie din ţara noastrã, a tradus primul curs de algebrã şi a tipãrit împreunã cu Aaron Florian primul dicţionar francez-român în douã volume.
Automobilul aerodinamic inventat de Aurel Persu, a fost brevetat la Berlin în 1922, sub denumirea de „Automobil de formã aerodinamicã cu patru roţi montate înãuntrul formei aerodinamice“ (Brevet german nr: 402683, noiembrie 1922).
Inginerul Aurel Persu, specializat în aerodinamica şi dinamica avioanelor, a fost unul dintre primii specialişti din lume care a studiat adaptarea formei aerodinamice la automobile. Dupã mai multe calcule şi experimente în laborator, a ajuns la concluzia cã un vehicul trebuie sã fie construit cu o caroserie care sã reproducã forma picãturii de apã în cãdere. Este construit între 1922 şi 1923 la Berlin. Având în vedere distanţa micã dintre roţile posterioare, s-a renunţat la sistemul diferenţial pentru transmisia cuplului motor. Coeficientul de frecare aerodinamic la automobilul lui Persu se situa în jurul valorii de 0,28 faţã de 0,8-1,0 cât mãsura acelaşi parametru la automobilele prezente în exploatare la vremea sa. Concret, consumul de combustibil scãdea practic de 4-5 ori pentru automobilul inventatorului. Automobilul, adus în România, a parcurs peste 160.000 km. Aurel Persu a donat automobilul, în stare de funcţionare, Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida“.
Pe mãrcile poştale autorul a prezentat într-o manierã stilizatã creaţiile ştiinţifice şi tehnice româneşti.
Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida“ pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

Data Aparitie:2010-12-17

prem_mond1_box